- învãţãtoríme
- s. f., g.-d. art. învãţãtorímii
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
învăţătorime — ÎNVĂŢĂTORÍME s.f. Totalitatea învăţătorilor; mulţime de învăţători. – Învăţător + suf. ime. Trimis de valeriu, 25.04.2003. Sursa: DEX 98 ÎNVĂŢĂTORÍME s. (pop. şi fam.) dăscălime. (Întreaga învăţătorime.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
dăscălime — DĂSCĂLÍME s.f. (pop.) Mulţime de dascăli (1), totalitatea dascălilor. ♦ (înv.) Elevi care urmau o şcoală de preoţi. – Dascăl + suf. ime. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 DĂSCĂLÍME s. v. învăţătorime, profeso rime. Trimis de… … Dicționar Român